Thomas Henry Huxley

Thomas Henry Huxley (pronunțat /haksli/; n. 4 mai 1825, Middlesex, Anglia, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei – d. 29 iunie 1895, Eastbourne, Anglia, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei) a fost un biolog britanic, om de știință, reprezentant al agnosticismului. A avut o mare influență asupra științelor naturale din secolul al XIX-lea. A fost susținător al empirismului lui David Hume și a Teoriei evoluționiste a lui Charles Darwin, fiind poreclit „Bulldog-ul lui Darwin” (Darwin's Bulldog).

Biografie

Familia

Thomas Henry Huxley s-a născut pe 4 mai 1825, în familia unui profesor în Ealing. Părinții lui, George Huxley și Rachel Withers s-au căsătorit în 1810. Thomas Henry era al șaptelea copil și, în același timp, cel mai tânăr din cei opt care a supraviețuit. Nepoții săi (ca bunic) au fost: biologul și secretarul general UNESCO Julian Huxley (1887-1975), scriitorul Aldous Huxley (Brave New World, 1932) și medicul Andrew Fielding Huxley (1917-2012).

Huxley și soția sa au avut cinci fiice și trei fii:

• Noel Huxley (1856–1860), decedat la vârsta de 4 ani.
• Jessie Oriana Huxley (1856–1927), căsătorită în 1877 cu arhitectul Fred Waller.
• Marian Huxley (1859–1887) căsătorită cu artistul John Collier in 1879.
• Leonard Huxley (1860–1933), căsătorit cu Julia Arnold.
• Rachel Huxley (1862–1934) căsătorită civil cu inginerul Alfred Eckersley în 1884.
• Henrietta (Nettie) Huxley (1863–1940), căsătorită cu Harold Roller
• Henry Huxley (1865–1946)
• Ethel Huxley (1866–1941) căsătorită cu artistul John Collier în 1889.

Carieră profesională

Profesor de științe naturale și zoologie la Royal School of Mines (Școala Regală de Inginerie a Minelor) din Londra (1854-1885) și profesor de anatomie comparată la Imperial College din Londra. Prieten și colaborator al lui Charles Darwin, apărător al transformismului și unul dintre propagatorii teoriei darwiniste, pe care a susținut-o cu convingere. A afirmat antropogeneza din maimuță și că păsările se trag din dinozauri. A căutat dovezi privind afinitățile dintre om și maimuța antropoidă. A studiat nevertebrate marine. Fiu al unui director de școală; a studiat la University of London, unde a obținut diploma în medicină, practicând apoi chirurgia.

În tinerețe, a efectuat (1846-1850), ca medic de vas, o expediție de cercetare în sudul Oceanului Pacific și Australia, întreprinsă de HMS Rattlesnake. Cu acest prilej, a efectuat numeroase studii asupra vietăților oceanice de-a lungul coastelor Australiei și Noii Guinee. A devenit cunoscut în urma publicării (din 1850) a lucrărilor sale asupra individualității animalelor, a unor moluște, a metodelor de paleontologie, a principiilor științifice, precum și a științei educației. În 1854, a fost numit profesor de științe naturale la Londra și a avut o activitate didactică îndelungată la Royal School of Mines (Institutul Regal de Minerit). A fost unul dintre pionierii învățământului practic al biologiei. În paralel, a desfășurat cercetări de zoologie, anatomie comparată, embriologie, fiziologie, paleontologie, antropologie și geologie. A studiat structura și funcționarea nervilor și a craniului la vertebrate.

A avut o concepție materialistă despre lumea vie, el fiind printre primii și cei mai înfocați susținători ai darwinismului. Din anul 1859, a început să publice lucrări documentate științific pentru combaterea ideilor și teoriilor care se opuneau darwinismului. A pus în evidență bazele filosofice ale darwinismului, susținând principii materialiste pe care le numea însă agnosticism (în loc de materialism). Este primul zoolog care a afirmat deschis descendența omului din maimuță, ca o consecință a aplicării darwinismului în antropogeneză. Biologul britanic Thomas Henry Huxley, darwinist convins, a combătut criticii clericali ai darwinismului, manifestându-se, în deosebi, în cadrul unei polemici deschise (1860) pe tema evoluției cu episcopul Samuel Wilberforce, supranumit „Sam lingușitorul”, anclanșată cu prilejul unei întâlniri anuale (1860) a Asociației Britanice pentru Progresul Științei; dezbaterile purtate au atras atenția opiniei publice. În anul următor (1861), Huxley a efectuat studii valoroase de paleontologie și taxonomie, în special de taxonomia păsărilor. Spre sfârșitul vieții, s-a interesat de teologie. Pe plan filosific, a promovat idei materialiste și a introdus termenul de agnostic/ agnosticism. Se crede că a pus în circulație termenul agnostic pentru a-și defini convingerile. Puțini oameni de știință din generația sa s-au dovedit a fi atât de eficienți și de influenți prin ideile și acțiunile lor ca Thomas Huxley.

Lucrări publicate

• On the morphology of the Cephatous mollusca, Londra, 1853 - Despre morfologia moluștei Cephatous
• Monografia racului
• The Oceanic Hydrozoa. London 1858; online
• On species and races, and their origin, Londra, 1860 - Despre specii și rase și originea lor
• On the zoological relations of man with the lower animals, 1861 - Despre relațiile zoologice ale omului cu animalele inferioare
• Evidence as to Man’s Place in Nature. London 1863; online - Dovezi privind locul omului în natură, lucrare în care s-a străduit să demonstreze afinitățile omului cu maimuțele antropoide; el a precizat, pentru prima dată, în sens darwinist, raporturile dintre om și celelalte primate, aplicând teoria evoluției la clasificarea vertebratelor.
• On Our Knowledge of the Causes of the Phenomena of Organic Nature. Six Lectures to Working Men. London 1863; online
• Lectures on the Elements of Comparative Anatomy. London 1864; online
• Lessons in Elementary Physiology. London 1866; online
• An introduction in the classification of animals , Londra, 1869 - Introducere în clasificarea animalelor
• A Manual of the Anatomy of Vertebrated Animals. London 1871; online
• A Course of Practical Instruction in Elementary Biology. London 1875 – cu H. Newell Martin; online
• Physiography: An Introduction to the Study of Nature. London 1877; online
• A Manual of the Anatomy of Invertebrated Animals. London 1877; online
• The Crayfish: An Introduction to the Study of Zoology. London 1879; online
• On the application of the laws of evolution to the arrangement of the Vertebrata and more particularly of the Mammalia. In: Proceedings of the Zoological Society of London 43,1880, S. 649–662
• Introductory Science Primer. London 1880; online
• Collected Essays. 9 Bände, London 1893–1894
  • Volum 1: Method and Results. Volltext
  • Volum 2: Darwiniana. Volltext
  • Volum 3: Science and Education. Volltext
  • Volum 4: Science and Hebrew Tradition. Volltext
  • Volum 5: Science and Christian Tradition. Volltext
  • Volum 6: Hume, with Helps to the Study of Berkeley. Volltext
  • Volum 7: Man’s Place in Nature. Volltext
  • Volum 8: Discourses, Biological and Geological. Volltext
  • Volum 9: Evolution and Ethics and Other Essays. Volltext
• inițial publicate:
  • Lay Sermons, Addresses and Reviews. London 1870; online
  • Critiques and Addresses. London 1873; online
  • American Addresses. London 1877; online
  • Science and Culture. London 1882; online
  • Social Diseases and Worse Remedies. London 1891
  • Essays upon Some Controverted Questions. London 1892; online
• Michael Foster (Ediția): The Scientific Memoirs of Thomas Henry Huxley. 5 Volume, London 1898–1903
• Julian Huxley (Ediția): T.H. Huxley’s Diary of the Voyage of H.M.S. Rattlesnake. London 1935

Note

Bibliografie

• Encyclopædia Britannica Online (2006), Thomas Henry Huxley, Encyclopædia Britannica Inc. 
• Barr, Alan P, ed. (1997), Thomas Henry Huxley's place in science and letters: centenary essays, Georgia: Athens 
• Bibby, Cyril (1959), T.H. Huxley: scientist, humanist and educator, London: Watts 
• Bibby, Cyril (1972), Scientist Extraordinary: the life and work of Thomas Henry Huxley 1825–1895, Oxford: Pergamon 
• Browne, Janet (1995), Charles Darwin. vol 1: Voyaging, Cambridge University Press 
• Browne, Janet (2002), Charles Darwin. vol 2: The Power of Place, Cambridge University Press 
• Burkhardt, F et al. (eds) (1984 onwards: continuing series), The Correspondence of Charles Darwin, Cambridge University Press  Mentenanță CS1: Text în plus: lista autorilor (link)
• Clack, Jenny (2002), Gaining ground: the origin of tetrapods, Indiana 
• Clark, Ronald W. (1968), The Huxleys, London 
• Cosans, Christopher (2009), Owen's Ape and Darwin's Bulldog: beyond Darwinism and Creationism, Bloomington: Indiana University Press 
• Cronin, Helena (1991), The ant and the peacock: altruism and sexual selection from Darwin to today, Cambridge University Press 
• Darwin, Charles (1887), Darwin, Francis, ed., The life and letters of Charles Darwin, including an autobiographical chapter, 2, London: John Murray 

Legături externe

• Thomas H. Huxley on the Embryo Project Encyclopedia
• The Huxley File at Clark University – Lists his publications, contains much of his writing.
• Stephen, Leslie (1898). „Thomas Henry Huxley”. Studies of a Biographer. 3. London: Duckworth & Co. pp. 188–219. 
• Huxley, Thomas Henry (1825–1895) National Library of Australia, Trove, People and Organisation record for Thomas Huxley
• Lucrări de Thomas Henry Huxley la Proiectul Gutenberg
• Lucrări de Thomas Henry Huxley la LibriVox (cărți audio aflate în domeniul public)
• Huxley review: Darwin on the origin of species The Times, 26 December 1859 p8–9.
• Huxley review: Time and life: Mr Darwin's "Origin of species." Macmillan's Magazine 1: 1859 p142–148.
• Huxley review: Darwin on the origin of Species, Westminster Review, 17 (n.s.) April 1860 p541–570.
• Thomas Henry Huxley la Find a Grave

1. Huxley (autor)
2. Agnosticism
3. Eutheria
4. Medalia Darwin
5. Listă de englezi celebri
6. Nature
7. Linia Wallace
8. Medalia Wollaston
9. Medalia Linné
10. Joseph Dalton Hooker
11. John Henry Newman
12. Linnean Society of London
13. 4 mai
14. Walter Cannon
15. 29 iunie
16. Listă de scriitori englezi
17. Reacții la teoriile lui Darwin
18. 1967 în literatură
19. Thomas Graham
20. Frederic W. H. Myers