javascript is disabled, enable it otherwise the site will not work properly!

javascript est désactivé, activez-le sinon le site ne fonctionnera pas correctement !

Comuna Sfântu Gheorghe, Tulcea

Sfântu Gheorghe este o comună în județul Tulcea, Dobrogea, România, formată numai din satul de reședință cu același nume.

La vărsare se formează insulele Sacalin considerate drept un început de deltă secundară.

Rezervația integrală Sacalin-Zatoane (parte din Rezervația naturală de biosferă a Deltei Dunării) se întinde în sudul comunei Sfântu Gheorghe pe circa 21.000 de hectare limitrofe litoralului. Este o succesiune de grinduri cu lacuri izolate, zone mlăștinoase, ape fluviale și salmastre, bălți nisipoase, traversate de dune paralele, stuf. Lacurile Zatoane, în special, sunt locuri de pasaj, de popas și de clocit pentru lebede, stârcii albi, roșii și galbeni, țigănuși, lopătari.

În perioada turcească, înainte de 1878, apar pe hărți alte denumiri ale localității precum Kidrillis, Cadîrlez sau Catarlezi care derivă din denumirea turcă Kadırler însemnând „Cadârgele”, sau Aios Iorgos care derivă din denumirea grecească.

Veche așezare de pescari, Sfântu Gheorghe este atestată în documentele istorice din secolul al XIV-lea, când dezvoltarea economiei a crescut rolul negustorilor italieni (genovezi) mai ales în jurul brațului Sfântu Gheorghe. În acea perioadă, genovezii dețineau un adevărat monopol în apele Mării Negre, făcând comerț cu peștele pescuit la gurile Dunării. Din acest motiv, localitatea San-Giorgio apare și pe harta genovezului Visconti, din anul 1318.

O legendă mai spune că, în anul 1821 a venit în sat o corabie turcească de război, în care era și un pașă. În ziua aceea, în sat răsuna cavalul ciobanilor și cântecul pescarilor. Era tocmai ziua de Sfântu Gheorghe și, în cinstea acestei sărbători, pașa a botezat satul ”Katarlez” (”z” se citește ”ț”), adică Sfântu Gheorghe. După ce localitatea a purtat cele două nume: San-Giorgio și Katarlez, a ajuns și la denumirea actuală, Sfântu Gheorghe, care provine de la hramul bisericii vechi. Oficial, denumirea a fost preluată mult mai târziu, după 1883, după cum reiese din documentele de împroprietărire.

Din spusele bătrânilor, satul este format, în parte, din refugiați politic veniți din Rusia pe timpul împărătesei Ecaterina cea Mare, de frica oștirii care se făcea 25 de ani. De meserie pescari și vânători, s-au așezat la gura canalului Sf. Gheorghe și s-au înțeles cu negustorii greci cărora le dădeau ce prindeau în schimbul celor trebuincioase vieții.

Conform recensământului din 2011, comuna Sfântu Gheorghe are o populație de 794 locuitori, Români, Lipoveni și Ucrainieni. Grecii au plecat în decursul anilor 1950-1970.

Demografie

Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Sfântu Gheorghe se ridică la 639 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 797 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (75,43%), cu o minoritate de ucraineni (8,92%). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (80,59%), cu o minoritate de creștini de rit vechi (2,03%), iar pentru 16,28% nu se cunoaște apartenența confesională.

Politică și administrație

Comuna Sfântu Gheorghe este administrată de un primar și un consiliu local compus din 9 consilieri. Primarul, Valentin Sidorencu[*], de la Partidul Social Democrat, este în funcție din 2008. Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:

Note

Bibliografie

Cernamoriț Paula-Grațiela: Sfântu Gheorghe-Deltă: studiu monografic, Editura Școala XXI Casa Corpului Didactic, Tulcea, 2004

Legături externe

Viața bibliotecii la Sfântu Gheorghe, octombrie 1996, Sofia Savu, Lectura publică
Sfântu Gheorghe-Deltă: studiu monografic., 2004, Paula-Grațiela Cernamoriț
26 iunie 2004: Sfântu Gheorghe - Ținuturile cotropite de nisipuri veșnice^{[nefuncțională]}, 26 iunie 2004, Cosmin Babii, Jurnalul Național
28 ianuarie 2004: Sfântu Gheorghe - Punguța cu doi bani din Deltă^{[nefuncțională]}, 28 iunie 2004, Mihai Munteanu, Jurnalul Național
O tragedie de familie. Skadowsky Falz-Fein (1920), 2007, Florin Chiriac, Anuarul Muzeului Marinei Române
Studiu geografic complex al comunei Sfântu Gheorghe, județul Tulcea, 2008, Maria Minodora Savu
Insula dulce-sărată de la capăt de Deltă, 19 iunie 2009, Dan Arsenie, Evenimentul zilei
Mașinile n-au voie în Sfântu Gheorghe., 15 iulie 2009, Cristian Dogaru, Adevărul
Colț de rai: Sfântu Gheorghe, paradisul dintre Deltă și mare, 13 august 2011, Cristian Dogaru, Adevărul
România e frumoasă (49): Delta Dunării văzută din Sf. Gheorghe, 22 august 2012, RazvanPascu.ro
Tulcea-Sfântu Gheorghe, 17 septembrie 2012, Gabriela Deleanu
Sfântu Gheorghe - satul stațiune din Delta Dunării, 5 noiembrie 2012, Alex Beldea, Descoperă
Sacalin, peninsula care se rotește., 16 mai 2015, Mariana Iancu, adevărul.ro
Legendarul sat pescaresc Sfântu Gheorghe, o atracție turistică vara, revine la izolarea de iarnă. Arhivat în 24 iunie 2021, la Wayback Machine., 9 octombrie 2019, Luisiana Bîgea, Agerpres
In a romanian fishing village, caviar is a distant memory, 25 iunie 2020, Marcel Gascón Barberá and Ana Maria Luca, BalkanInsight
Locul cel mai frumos din România: oaza de Deltă și mare de la Sfântu Gheorghe, 18 iulie 2020, Redacția, Ziarul de Iași
Sfântu Gheorghe, comuna fără opoziție: toți aleșii liberali și USR/PLUS au demisionat, 4 noiembrie 2020, Ziarul de Tulcea
Ciudata tragedie de la gurile Dunării. Nobili ruși, cu un iaht plin cu aur, găsiți morți după ce nava a eșuat în condiții misterioase la Sf. Gheorghe, Mariana Iancu, Historia
Comuna Sfântu Gheorghe, Consiliul Județean Tulcea
Sfântu Gheorghe Deltă în articole din ziarul Delta
Pliant Natura Trail Sf. Gheorghe
Sfântu Gheorghe în opera lui Mihail Sadoveanu