1309 (MCCCIX) a fost un an obișnuit al calendarului iulian, care a început într-o zi de vineri.

Evenimente

• 9 martie: Papa Clement al V-lea proclamă stabilirea sediului papal la Avignon; începe „captivitatea papilor”.
• 27 martie: Prin bula In Omnem, papa Clement al V-lea excomunică pe venețieni.
• 26 iulie: Papa Clement al V-lea recunoaște alegerea imperială a lui Henric al VII-lea de Luxemburg.
• 15 august: Orașul Rodos se supune cavalerilor ioaniți; întreaga insulă este supusă de aceștia.
• 14 septembrie: Fortăreața Malbork (Marienburg) devine reședința Cavalerilor teutoni.
• 19 septembrie: Regele Ferdinand al IV-lea al Castiliei ocupă Gibraltarul.

Nedatate

• Ia ființă "Liga lombardo-toscano-romagnolă", în vederea împiedicării acțiunilor împăratului Henric al VII-lea.
• "Liga veșnică" elvețiană este recunoscută de împăratul Henric al VII-lea de Luxemburg.
• Sultanul mameluc al Egiptului, Qalawun, începe persecutarea copților.

Arte, științe, literatură și filosofie

• Este construit castelul Bellver din Palma de Mallorca.
• Începe construirea Palatului Ducal de la Veneția.
• Începe edificarea conventului augustinienilor de la Toulouse.
• Jean de Joinville compune Livre de notre Roi Saint Louis.

Nașteri

• Cazimir al III-lea, rege al Poloniei (d. 1370)
• Ioan I, conte de Nassau-Weilburg (d. 1371)
• Leon al IV-lea, rege al Armeniei (d. 1341)

Decese

• 19 februarie: Bogislav al IV-lea, duce de Pomerania (n. ?)
• 6 mai: Carol al II-lea (Carol cel Șchiop), 60 ani, rege al Neapolelui (n. 1248)

• Francesco Grimaldi, 13 ani, principe de Monaco (n. 1295)
• Frederic al VII-lea de Zollern (n. ?)

Înscăunări

• 8 septembrie: Robert de Anjou (cel Înțelept), încoronat la Avignon ca rege al Napoli (1309-1343).

Vezi și

• Listă de conducători de stat din 1309

Cruciada a șaptea a fost o cruciadă condusă de regele Franței Ludovic al IX-lea și care s-a desfășurat în perioada 1248 – 1254.

În 1244 musulmanii au recucerit Ierusalimul, după încetarea armistițiului de 8 ani convenit la încheierea celei de-a cincea cruciade. Căderea Ierusalimului, care nu a mai fost considerat un eveniment dezastruos pentru creștinii europeni, așa cum fusese văzut prima oară, nu a mai cauzat o chemare imediată la cruciadă. Papa Inocențiu al IV-lea și împăratul Frederick al II-lea al Sfântului Imperiu Roman erau implicați în lupta imperialo-papală. Frederick luase prizonieri din rândul clericilor care se deplasau la Conciliul de la Lyon, în 1245 fiind în mod formal deposedat de puterile sale imperiale de către Papă. Papa Gregorie al IX-lea oferise cu ceva vreme mai înainte fratelui regelui Ludovic al Franței, Robert de Artois, coroana germană, dar principele o refuzase. Din acest motiv, Sfântul Imperiu nu era pasibil de organizarea unei cruciade. Henry al III-lea al Angliei se luptă încă cu Simon de Montfort și mai avea de rezolvat și alte probleme în țară. În plus, regii Angliei și Franței nu erau în relații bune, fiind implicați în conflictul dintre casele Capetian și Plantagenet. Regele Angliei a semnat un armistițiu prin care se angaja ca atâta vreme cât Ludovic ar fi fost plecat în cruciadă să nu atace teritoriul francez. Ludovic al IX-lea l-a invitat pe regele Haakon al IV-lea al Norvegiei să ia parte la cruciadă, dar acesta din urmă a refuzat. Astfel, în 1245, singurul monarh care s-a arătat interesat de organizarea unei cruciade a fost doar regele, Ludovic al IX-lea al Franței.

În acele vremuri, Franța era unul dintre cele mai puternice state ale lumii, după ce regiunea Provence fusese cucerită de francezi după încheierea cruciadei cathare, iar Toulouse era stăpânit de fratele lui Ludovic al IX-lea al Franței, Alphonse, care avea să i se alăture în expediție în 1245. Alt frate regal, Charles I de Anjou, s-a alăturat de asemenea regelui Franței în cruciadă. În următorii trei ani, Ludovic a colectat o zeciuială eclesiastică (în principal din dările bisericești) și, în 1248, el și aproximativ 20.000 de militari au plecat din porturile din Aigues-Mortes și Marseille, cu corăbii care fuseseră construite special pentru expediție. Preparativele finaciare ale expediției s-au dovedit mai bune decât în cazul altor cruciade, fiind adunați aproximativ 1.500.000 livre. Cu toate acestea, mulți nobili care au participat la cruciadă au fost nevoiți să se împrumute cu bani, cruciada devenind pe ansamblu una extrem de costisitoare.

Cruciații francezi au călătorit mai întâi în Cipru și au petrecut iarna pe insulă, negociind cu diferite puteri din răsărit. Imperiul Latin a cerut ajutorul cruciaților împotriva bizantinilor Imperiului de la Niceea, iar Principatul Antiohiei și Cavalerii templieri doreau să fie sprijiniți în luptele din Siria, unde musulmanii cuceriseră de puțină vreme Sidonul. Totuși, Ludovic avea ca obiectiv debarcarea în Egipt. Cruciații au ajuns aici în 1249, au debarcat și au atacat Damietta pe Nil. Ludovic considera Egiptul ca o bază potrivită de plecare pentru atacarea Ierusalimului, iar bogăția agricolă a țării ar fi trebuit să asigure resursele necesare unei campanii victorioase.

Pe 6 iunie, Damietta a fost cucerită fără eforturi prea mari, egiptenii retrăgându-se peste Nil. Revărsările anuale ale fluviului nu fuseseră luate în calcul de regele francez atunci când organizase cruciada, iar ca urmare armata a rămas blocată șase luni la Damietta. Ludovic nu a luat în seamă înțelegerea făcută în timpul celei de-a cincea cruciade, prin care Damietta ar fi trebuit să fie predată Regatului Ierusalimului cu capitala la Acra, acum doar o palidă umbră a ceea ce fusese odinioară. Ludovic a înființat în schimb o arhiepiscopie aici, (sub autoritatea Patriarhiei Latine a Ierusalimului) și a folosit orașul ca bază de plecare a operațiunilor militare împotriva musulmanilor din Siria.

În noiembrie, Ludovic a plecat în expediție spre Cairo și aproape în același timp, sultanul Egiptului as-Salih Ayyub a murit. O forță condusă de Robert de Artois în alianță cu cavalerii templieri au atacat tabăra egipteană de la al-Mansourah, dar egiptenii au ieșit învingători și Robert a fost ucis. Între timp, forțele principale ale lui Ludovic au fost atacate de mamelucul Baibars, comandantul armatei. Și Ludovic a fost înfrânt, dar el a hotărât să nu se retragă, preferând să asedieze Mansourahul, acțiune care în loc să-i asigure victoria, i-a măcinat armata, mai degrabă prin foamete și boli decât datorită luptelor cu musulmanii. În martie 1250, Ludovic s-a retras spre Damietta, dar a fost luat prizonier pe drum, s-a îmbolnăvit de dizenterie și a fost vindecat de un medic arab. În mai a fost răscumpărat pentru suma de 400.000 livre și a plecat imediat din Egipt spre Acra, una dintre puținele posesiuni cruciate care mai rezistau în Siria. Între timp, soldații mameluci din Egipt s-au răsculat. Turanshah, succesorul lui as-Salih a cucerit orașul Cairo, punând bazele dinastiei Mameluce, care avea până în cele din urmă să cucerească și ultimele posesiuni cruciate din zonă.

Ludovic a făcut o alianță cu mamelucii și din noua sa bază din Acra a început să refacă celelalte orașe cruciate. Deși Regatul Ciprului pretindea că este puterea suzerană în zonă, Ludovic era conducătorul de facto. Ludovic a negociat și cu mongolii, care își făcuseră simțită prezența în răsărit, încurajat de legendele Regatului Nestorian. (Vedeți și: Preotul Ioan). În același timp, și musulmanii negociau cu mongolii, nimeni nesesizând faptul că noii sosiți în zonă aveau propriile lor planuri. Solia franceză trimisă la hanul Möngke Han a fost un eșec. Hanul a respins invitația lui Ludovic pentru convertire la creștinism, în schimb sugerându-i suveranului francez să i se supună.

În 1254, Ludovic a terminat banii și în plus i se simțea lipsa în Franța, unde mama lui și regenta Blanche de Castilia murise. Deși cruciada sa nu a avut niciun rezultat notabil, în Europa a fost considerat un sfânt de mulți creștini, iar faima sa a crescut și mai mult. În 1270 el a încercat să se alăture unei noi cruciade, expediție care a fost la rândul ei un eșec.

Istoria cruciadei a șaptea a fost scrisă de unul dintre participanți, Jean de Joinville.

Legături externe

• Memoriile lui Jean de Joinville

14 august este a 226-a zi a calendarului gregorian și a 227-a zi în anii bisecți. Mai sunt 139 de zile până la sfârșitul anului.

Evenimente

• 29 î.Hr.: Octavianus Augustus obține cel de-al doilea din trei triumfuri consecutive la Roma pentru a sărbători victoria asupra triburilor dalmațiene.
• 0410: Alaric I, rege vizigot, a ocupat Roma care va fi jefuită timp de trei zile.
• 1040: Regele Duncan I este ucis în luptă de trupele vărului său primar Macbeth. Acesta din urmă îl succede ca rege al Scoției.
• 1089: Împăratul Henric al IV-lea se căsătorește cu Adelaide de Kiev, fiica marelui voievod Vsevolod I al Kievului.
• 1433: Eduard devine rege al Portugaliei după moartea tatălui său, regele Ioan I.
• 1880: Se finalizează construcția Catedralei din Köln, cel mai cunoscut reper din Köln, Germania.
• 1893: Franța devine prima țară care introduce numere de înmatriculare auto.
• 1914: Mina de diamante The Big Hole de la Kimberley, Africa de Sud se închide. Din 1871, aici s-au excavat 22,5 milioane de tone de pământ și s-au obținut 2722 kg de diamante.
• 1914: Primul Război Mondial: Începe Bătălia din Lorena, o ofensivă franceză nereușită, destinată să recupereze provincia Mosela de la Germania.
• 1916: (14/27 august) România a declarat război Austro-Ungariei, intrând în Primul Război Mondial, de partea Antantei.
• 1917: China declară război Germaniei.
• 1941: Al Doilea Război Mondial: Se semnează Carta Atlanticului, un document prin care Anglia și SUA și-au declarat țelurile politice comune. URSS a aderat la principiile cartei în septembrie 1941.
• 1945: Philippe Pétain, șeful regimului de la Vichy, este condamnat de un tribunal francez la moarte prin împușcare. Charles de Gaulle îi va comuta sentința la închisoare pe viață, datorită vârstei înaintate și a meritelor din timpul Primului Război Mondial.
• 1947: S-a realizat împărțirea Indiei, prin constituirea Pakistanului independent, stat cu majoritate musulmană.
• 1980: Lech Wałęsa conduce greva de la șantierul naval din Gdańsk, Polonia.
• 1994: Teroristul internațional Ilich Ramírez Sánchez, cunoscut sub numele de Carlos, este arestat în Sudan și extrădat în Franța.
• 2000: Țarul Nicolae al II-lea și câțiva membri ai familiei imperiale, asasinați în anul 1918 de către bolșevici, sunt canonizați de către sinodul Bisericii Ortodoxe Ruse.
• 2003: O pană de curent paralizează nord-estul Statelor Unite și părți ale Canadei. Aproximativ 50 de milioane de oameni nu au electricitate.
• 2015: Ambasada SUA la Havana, Cuba se redeschide după 54 de ani de pauză în relațiile diplomatice bilaterale.

Nașteri

• 1530: Giovanni Battista Benedetti, matematician, fizician și filozof italian (d. 1590)
• 1642: Cosimo al III-lea de' Medici, Mare Duce de Toscana (d. 1723)
• 1687: Johan Willem Friso, Prinț de Orania (d. 1711)

• 1688: Frederic Wilhelm I al Prusiei (d. 1740)
• 1692: Frederic Anton, Prinț de Schwarzburg-Rudolstadt (d. 1744)
• 1714: Claude Joseph Vernet, pictor francez (d. 1789)
• 1727: Prințesa Louise-Élisabeth a Franței, primul copil al regelui Ludovic al XV-lea al Franței (d. 1759)
• 1742: Papa Pius al VII-lea (d. 1823)
• 1756: Olof Åhlström, compozitor suedez (d. 1835)
• 1758: Carle Vernet, pictor francez (d. 1835)
• 1777: Francisc I al celor Două Sicilii (d. 1830)
• 1777: Hans Christian Ørsted, fizician și chimist danez (d. 1851)
• 1818: François d'Orléans, prinț de Joinville, fiul cel mic al regelui Ludovic-Filip al Franței (d. 1900)
• 1840: Richard von Krafft-Ebing, psihiatru german-austriac (d. 1902)
• 1842: Jean Gaston Darboux, matematician francez (d. 1917)

• 1862: Prințul Heinrich al Prusiei, fratele mai mic al împăratului Wilhelm al II-lea (d. 1929)
• 1865: Dmitri Merejkovski, scriitor rus (d. 1941)
• 1865: Guido Castelnuovo, matematician italian (d. 1952)
• 1867: John Galsworthy, scriitor britanic, laureat Nobel (d 1933)
• 1871: Guangxu împărat al Chinei (d. 1908)
• 1875: Mstislav Dobujinski, pictor rus (d. 1957)
• 1876: Sibilla Aleramo, scriitoare italiană (d. 1960)
• 1886: Arthur Jeffrey Dempster, fizician canadiano-american (d. 1950)
• 1891: Mihail Jora, compozitor român (d. 1971)
• 1903: Eduardo Mallea, scriitor și diplomat argentinian (d. 1982)
• 1913: Fred Davis, jucător englez de fotbal (d. 1998)
• 1920: Alfred Gong, scriitor de limbă germană (d. 1981)
• 1922: Frédéric Rossif, regizor francez (d. 1990)
• 1924: Georges Prêtre, dirijor francez (d. 2017)
• 1933: Bryce Courtenay, scriitor australian (d. 2012)
• 1933: Richard R. Ernst, chimist elvețian (d. 2021)
• 1940: Arthur Laffer, economist american

• 1945: Steve Martin, actor american de comedie
• 1945: Ioan Chezan, muzician și dirijor român
• 1945: Wim Wenders, regizor și fotograf german
• 1947: Danielle Steel, scriitoare americană
• 1948: Lucian Avramescu, jurnalist român (d. 2021)
• 1949: Morten Olsen, fotbalist și antrenor danez
• 1952: Carl Lumbly, actor american de film, teatru și televiziune
• 1953: James Horner, muzician american (d. 2015)
• 1954: Christian Gross, fotbalist și antrenor elvețian
• 1954: Răzvan Vasilescu, actor român
• 1959: Magic Johnson, jucător de baschet american
• 1959: Marcia Gay Harden, actriță americană
• 1960: Sarah Brightman, cântăreață de operă și actriță britanică
• 1960: Radu Paraschivescu, prozator, traducător și jurnalist român
• 1963: Valentina Cozma, handbalistă română
• 1964: Andrew Kevin Walker, scenarist american
• 1966: Halle Berry, model și actriță americană
• 1966: Freddy Rincón, fotbalist columbian

• 1968: David McKenna, scenarist și producător american de film
• 1973: Jay-Jay Okocha, fotbalist nigerian
• 1978: Marcel Fischer, scrimer elvețian
• 1979: Rudi Stănescu, handbalist român
• 1983: Mila Kunis, actriță americană
• 1983: Heiko Westermann, fotbalist german
• 1984: Giorgio Chiellini, fotbalist italian
• 1984: Nemanja Jovanović, fotbalist sârb
• 1985: Christian Gentner, fotbalist german
• 1989: Ander Herrera, fotbalist spaniol
• 1992: Nzingha Prescod, scrimeră americană
• 1992: Marijeta Vidak, handbalistă croată
• 1994: Artur Jorge Marques Amorim, fotbalist portughez

Decese

• 0582: Tiberiu al II-lea Constantin, împărat al Imperiul Bizantin (n. 540?)
• 1040: Duncan I al Scoției (n. 1001)
• 1433: Ioan I al Portugaliei (n. 1357)
• 1464: Papa Pius al II-lea (n. 1405)
• 1587: Guglielmo Gonzaga, Duce de Mantua (n. 1538)
• 1754: Maria Anna de Austria, regină consort a Portugaliei (n. 1683)
• 1784: Michael Hißmann, filosof german din Transilvania (n. 1752)
• 1822: James Dickson, botanist, horticultor și micolog scoțian (n. 1738)
• 1912: Prințesa Elisabeta de Saxonia, ducesă de Geneva (n. 1830)
• 1939: Lucienne Bisson, artistă franceză (n. 1880)
• 1942: Maximilian Kolbe, preot polonez (n. 1894)
• 1941: Paul Sabatier, chimist francez, laureat al Premiului Nobel în 1912 (n. 1854)

• 1956: Bertolt Brecht, poet, dramaturg și regizor german (n. 1898)
• 1958: Frédéric Joliot-Curie, fizician francez, laureat al Premiului Nobel (n. 1900)
• 1959: Nicolae Dărăscu, pictor român (n. 1883)
• 1959: Pál Jávor, actor arădean stabilit în Ungaria (n. 1902)
• 1972: Jules Romains, poet, prozator, dramaturg francez (n. 1885)
• 1981: Karl Böhm, dirijor austriac (n. 1894)
• 1984: Vasile Lovinescu, eseist, dramaturg român (n. 1905)
• 1988: Enzo Ferrari (n. Enzo Anselmo Giuseppe Maria Ferrari), pilot de curse și anteprenor italian, fondatorul Scuderiei Ferrari și companiei auto Ferrari (n. 1898)
• 1991: Alfred Kittner, poet german (n. 1906)
• 1994: Elias Canetti, scriitor englezo-austriac, laureat Nobel (n. 1905)
• 1996: Sergiu Celibidache, dirijor și compozitor român stabilit în Franța, membru de onoare (1992) al Academiei Române (n. 1912)
• 2004: Czesław Miłosz, scriitor polonez, laureat Nobel (n. 1911)
• 2022: Alessia-Maria Raiciu, jucătoare de baschet română (n. 2004)
• 2021: Dan Puican, actor și regizor român (n. 1933)

Sărbători

• calendarul creștin ortodox: Înainteprăznuirea Adormirii Maicii Domnului; Sf. Prooroc Miheia;
• calendarul romano-catolic: Maximilian Kolbe, preot
• Pakistan: Ziua Independenței
• Paraguay: Ziua steagului

Note

1900 (MCM) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de luni și un an bisect al calendarului iulian. Ca rezultat, diferența de 12 zile dintre cele două calendare s-a mărit la 13 zile.

Evenimente

Ianuarie

• 1 ianuarie: Nigeria devine protectorat britanic. Britanicii proclamă abolirea sclaviei în Nigeria.
• 4 ianuarie: Un cutremur a fost înregistrat în Tiflis (Tbilisi în prezent), omorând mai mult de 1.000 de persoane. Zece sate, împreună cu orașul Ahalkalaki au fost distruse.

Februarie

• 7 februarie: Este fondat Partidul Laburist din Marea Britanie.
• 17 februarie: A fost pusă în funcțiune prima linie de tramvai electric din Iași, pe traseul dintre Gară și Hală, ecartament 1.000 mm.
• 22 februarie: Hawaii devine oficial teritoriu al Statelor Unite.

Martie

• 1 martie: Începe arbitrarea litigiului dintre statul român și antreprenorul francez, Hallier, care obținuse concesiunea construirii portului Constanța. Avocatul francezului a fost Raymond Poincaré, care în timpul pledoariei a exclamat: „Nous sommes aux portes de l'Orient, où tout est pris à la légère” (Suntem la porțile Orientului, unde totul este luat ușor). În urma arbitrării s-a stabilit ca statul român să plătească despăgubiri în valoare de 6.223.000 lei.
• 1 martie: Samoa devine colonie a Germaniei.

Aprilie

• 15 aprilie: Se deschide Expoziția Universală de la Paris. Va dura până la 12 noiembrie și va ajunge la 47 milioane de vizitatori.
• 14 mai: La Paris începe a 2-a ediție a Jocurilor Olimpice moderne. România care participă pentru prima dată se prezintă cu un singur sportiv, la tir.
• 21 mai: Rusia invadează Manciuria.

Iunie

• 21 iunie: Răscoala boxerilor: China declară oficial război Statelor Unite, Regatului Unit, Imperiului German, Franței și Japoniei.
• 29 iunie: Regele Oscar al II-lea al Suediei aprobă crearea Fundației Nobel, înființată în 1895 de Alfred Nobel. Primele Premii Nobel vor fi acordate de fundație în anul 1901.

Iulie

• 2 iulie: Primul zepelin zboară în apropiere de Friedrichshafen, Germania.
• 7 iulie: Începutul guvernării P.P. Carp.
• 9 iulie: Răscoala boxerilor - sunt atacate și incendiate bisericile din China, doi episcopi, mai mulți preoți și sute de laici chinezi sunt asasinați.
• 9 iulie: Regina Victoria semnează actul de formare a Australiei.
• 23 iulie: Regele Alexandru I al Serbiei anunță că se va căsători cu amanta sa, Draga Mašin, care era una din doamnele de onoare ale mamei sale, Regina-mamă Natalia. Cabinetul demisioneză, inclusiv tatăl lui Alexandru, care era Comandant Șef al armatei după ce a abdicat în 1889. În ciuda protestelor, nunta a avut loc pe 5 august.
• 29 iulie: Regele Umberto I al Italiei este asasinat de un anarhist de origine italiană, Gaetano Bresci.

August

• 4 august: Răscoala boxerilor - o forță de 20.000 de soldați ai Alianței celor Opt Națiuni, își încep marșul de la Tianjin spre Beijing. Grupul a fost format din 9.000 de japonezi, 4.800 ruși, 2.900 britanici, 2.500 americani, 1.200 francezi și câteva sute de austrieci, germani și italieni. În același timp, trupe imperiale chinezești erau în drum spre Beijing pentru a rezista în fața trupelor aliate.
• 10 august: Prima ediție a Cupei Davis este câștigată de Statele Unite, care învinge echipa Marii Britanii.
• 14 august: Trupele Alianței celor Opt Națiuni ajung la Beijing și trei zile mai târziu intră în "Orașul Interzis". Împărăteasa Cixi pleacă în provincia Shensi, la 970 de km în sud.

Septembrie

• 16 septembrie: Prințul Albert de Saxonia, fiul cel mic al lui George, Prinț Moștenitor al Saxoniei, moare într-un accident, după o coliziune cu o trăsură condusă de Prințul Miguel de Braganza.

Octombrie

• 1 octombrie: Winston Churchill, în vârstă de 25 de ani, este ales în Camera Comunelor.
• 2 octombrie: La München, Prințul Albert al Belgiei, nepot de frate al Regelui Leopold al II-lea, se căsătorește cu Ducesa Elisabeta de Bavaria. Regele Leopold, care nu are moștenitori pe linie masculină, are dreptul să-și aleagă succesorul, însă așteaptă să vadă dacă Albert are intenția să se căsătorească înainte de a-l numi moștenitor. Se spune că rezerva regelui era Prințul Emmanuel, Duce de Vendôme, care era căsătorit cu sora mai mare a lui Albert, Prințesa Henriette. După ce Albert și Elisabeta au avut doi fii, Albert a fost numit moștenitor și a devenit rege al Belgiei după decesul lui Leopold în 1909.

Noiembrie

• 6 noiembrie: William McKinley este reales președinte al Statelor Unite cu 292 voturi, față de democratul, William Jennings Bryan, cu 155 de voturi.

Nedatate

• Cupa Davis. Trofeu acordat echipei câștigătoare a turneului internațional de tenis de câmp, donat de către jucătorul și politicianul american, Dwight F. Davis.
• Este inaugurat Palatul Poștelor din București.
• Începe construirea sediului Facultății de Medicină din București, după planurile arhitectului Louis Pierre Blanc. Construcția se va finaliza în 1902.
• Populație Terrei este de 1,656 miliarde locuitori (conform Population Reference Bureau, 2002).
  • Africa: 133 milioane
  • Asia: 947 milioane (Japonia: c. 45 milioane)
  • Europa: 408 milioane
  • America Latină: 74 milioane
  • America de Nord: 82 milioane
  • Oceania: 6 milioane
• Se termină construirea Palatului Cantacuzino din București, ale cărui lucrări au început în anul 1898, după planurile arhitectului I.D. Berindey.

Arte, științe, literatură și filozofie

• 14 ianuarie: Premiera operei Tosca, de Puccini la Roma.
• 1 februarie: Prima expoziție personală a lui Pablo Picasso la cabaretul Els quatre gats din Barcelona.
• 13 decembrie: Albert Einstein publică primul său articol, Folgerungen aus der Kapillaritatserscheinungen, în jurnalul academic, Annalen der Physik.
• 14 decembrie: Fizicianul german, Max Planck, expune teoria cuantică, pentru care a primit Premiul Nobel pentru Fizică în 1918.

• ianuarie: Apare la București bilunar, Noua revistă română, sub conducerea lui Constantin Rădulescu-Motru.
• decembrie: Apare la București, revista politico-literară, România ilustrată, sub conducerea lui Ion Rusu Abrudeanu (cu întreruperi până în martie 1914).
• decembrie: Prima expoziție personală, la Ateneul Român, a lui Gheorghe Petrașcu.

Orașe și hărți

Nașteri

Ianuarie

• 5 ianuarie: Yves Tanguy (Raymond Georges Yves Tanguy), pictor suprarealist francez (d. 1955)
• 6 ianuarie: Regina Maria a Iugoslaviei, a doua fiică a Regelui Ferdinand I al României și soția Regelui Alexandru I al Iugoslaviei (d. 1961)

Februarie

• 4 februarie: Jacques Prévert, autor francez (d. 1977)
• 5 februarie: Adlai Stevenson, politician american (d. 1965)
• 11 februarie: Hans-Georg Gadamer, filosof german (d. 2002)
• 19 februarie: Giorgos Seferis, poet grec contemporan, laureat al Premiului Nobel (1963), (d. 1971)
• 22 februarie: Luis Buñuel, regizor spaniol de film (d. 1983)
• 26 februarie: Jean Negulesco (n. Ioan Negulescu), regizor român stabilit în SUA (d. 1993)

Martie

• 13 martie: Petre P. Panaitescu, istoric român (d. 1967)
• 19 martie: Frédéric Joliot, om de știință francez (d. 1958)
• 23 martie: Erich Fromm, psiholog și filosof german (d. 1980)
• 29 martie: John McEwen, al 18-lea prim-ministru al Australiei (1967-1968), (d. 1980)
• 31 martie: Henric, Duce de Gloucester, fiul Regelui George al V-lea al Regatului Unit și a Reginei Mary de Teck (d. 1974)

Aprilie

• 1 aprilie: Alexandru A. Philippide, autor român (d. 1979)
• 3 aprilie: Camille Chamoun, președinte al Libanului (1952-1958), (d. 1987)
• 5 aprilie: Spencer Tracy, actor american (d. 1967)
• 25 aprilie: Wolfgang Pauli, fizician austriac (d. 1958)
• 26 aprilie: Roberto Arlt, prozator și dramaturg argentinian (d. 1942)
• 26 aprilie: Charles Richter, inventator american (d. 1985)
• 28 aprilie: Heinrich Müller, șef al Gestapoului (1933-1945) și General SS (d. 1945)

Mai

• 23 mai: Hans Frank, avocat german, guvernator general al Poloniei (d. 1946)

Iunie

• 5 iunie: Dennis Gabor, fizician și inventator maghiar (d. 1979)
• 17 iunie: Martin Bormann, lider nazist german (d. 1945)
• 25 iunie: Louis Mountbatten, Conte Mountbatten de Burma, ultimul guvernator al Indiei (d. 1979)
• 29 iunie: Antoine de Saint-Exupéry, pilot și scriitor francez (d. 1944)
• 30 iunie: Gheorghe Vrănceanu, matematician român (d. 1979)

Iulie

• 9 iulie: Alexandru Graur, lingvist român (d. 1988)
• 29 iulie: Eyvind Johnson (Eyvind Olov Verner Johnson), scriitor suedez, laureat al Premiului Nobel (1974), (d. 1976)

August

• 4 august: Louis Armstrong (Louis Daniel Armstrong), trompetist de marcă american (d. 1971)
• 4 august: Elizabeth Bowes-Lyon, soția Regelui George al VI-lea al Regatului Unit și mama Reginei Elisabeta a II-a (d. 2002)
• 4 august: Nabi Tajima, supercentenară japoneză (d. 2018)

Septembrie

• 1 septembrie: Henriette Yvonne Stahl, scriitoare română (d. 1984)
• 24 septembrie: Stephen Davidson Bechtel, președinte al companiei americane W. A. Bechtel (d. 1989)

Octombrie

• 7 octombrie: Heinrich Himmler, comandantul SS-ului german (d. 1945)

Noiembrie

• 4 noiembrie: Lucrețiu Pătrășcanu, comunist român (d. 1954)
• 8 noiembrie: Margaret Mitchell, scriitoare americană (d. 1949)

Decembrie

• 13 decembrie: Ionel Perlea, dirijor și compozitor român (d. 1970)

Decese

• 20 ianuarie: John Ruskin, 80 ani, scriitor, critic de artă și filosof englez (n. 1819)
• 21 ianuarie: Francisc, Duce de Teck (n. Franz Paul Karl Ludwig Alexander), 62 ani, socrul regelui George al V-lea al Marii Britanii (n. 1837)
• 25 ianuarie: Prințesa Adelheid de Hohenlohe-Langenburg, 64 ani, ducesă consort de Schleswig-Holstein (n. 1835)
• 27 ianuarie: Édouard Riou, 66 ani, pictor francez și ilustrator al cărților lui Jules Verne (n. 1833)
• 18 februarie: Eugenio Beltrami, 64 ani, matematician italian (n. 1835)
• 6 martie: Gottlieb Daimler, 65 ani, inventator german (n. 1834)
• 5 aprilie: Joseph Bertrand (n. Joseph Louis François Bertrand), 78 ani, matematician francez (n. 1822)
• 25 aprilie: Marea Ducesă Alexandra Petrovna, 61 ani (n. 1838)
• 5 iunie: Stephen Crane, 28 ani, prozator și poet american (n. 1871)
• 11 iunie: Belle Boyd (Isabella Marie Boyd), 56 ani, spioană americană (n. 1843)
• 12 iunie: Jean Frédéric Frenet, 84 ani, matematician, astronom și meteorolog francez (n. 1816)
• 13 iunie: Petru al II-lea, Mare Duce de Oldenburg (n. Nikolaus Friedrich Peter), 72 ani (n. 1827)
• 16 iunie: François d'Orléans, prinț de Joinville (n. François-Ferdinand-Philippe-Louis-Marie d'Orléans), 81 ani, fiul regelui Ludovic-Filip al Franței (n. 1818)
• 19 iunie: Prințesa Josephine de Baden (n. Josephine Friederike Luise), 86 ani, mama regelui Carol I al României (n. 1813)
• 5 iulie: Henry Barnard, 89 ani, politician american (n. 1811)
• 26 iulie: Nicolae Kretzulescu, 88 ani, medic și om politic, prim-ministru al Principatelor Unite (1862-1863 și 1865-1866), (n. 1812)
• 29 iulie: Umberto I al Italiei (n. Umberto Rainerio Carlo Emanuele Giovanni Maria Ferdinando Eugenio), 56 ani, rege al Italiei (n. 1844)
• 30 iulie: Alfred, Duce de Saxa-Coburg și Gotha (n. Alfred Ernest Alber), 55 ani, fiul reginei Victoria și tatăl reginei Maria a României (n. 1844)
• 31 iulie: Vladimir Soloviov, 47 ani, filosof religios, poet, critic literar rus (n. 1853)
• 16 august: Eça de Queirós (José Maria Eça de Queirós), 54 ani, scriitor realist portughez (n. 1845)
• 25 august: Friedrich Nietzsche (Friedrich Wilhelm Nietzsche), 55 ani, filosof german (n. 1844)
• 2 septembrie: Aron Densușianu (n. Aron Pop), 63 ani, istoric literar, poet și folclorist român (n. 1837)
• 16 septembrie: Prințul Albert de Saxonia (n. Albert Karl Anton Ludwig Wilhelm Viktor), 25 ani (n. 1875)
• 28 octombrie: Max Müller (Friedrich Max Müller), 76 ani, filolog și orientalist german (n. 1823)
• 30 noiembrie: Oscar Wilde (Oscar Fingal O'Flahertie Wills Wilde), 46 ani, scriitor irlandez (n. 1854)

Vezi și

• Listă de conducători de stat din 1900

Note

Lectură suplimentară

• Lumea românească la 1900, Volume 1, Ion Bulei, Editura Fundației PRO, 2004

Principesa Ana de Bourbon-Parma (cunoscută și sub apelativul: Regina Ana, prenume complet: Anne Antoinette Françoise Charlotte Zita Marguerite; n. 18 septembrie 1923, Paris, Île-de-France, Franța – d. 1 august 2016, Morges^⁠(d), cantonul Vaud, Elveția) a fost soția regelui Mihai I al României și fiica prințului René de Bourbon-Parma și a prințesei Margaret a Danemarcei. A fost strănepoata regilor Christian al IX-lea al Danemarcei (pe linie maternă) și Miguel I al Portugaliei (pe linie paternă) și nepoata de soră a împărătesei Zita a Austriei (de Bourbon-Parma).

Principesa Ana, cetățean francez naturalizat, a participat la cel de-al Doilea Război Mondial. L-a cunoscut pe regele Mihai al României la nunta principesei Elisabeta a Marii Britanii, în noiembrie 1947, cei doi logodindu-se înainte de întoarcerea regelui în România. Guvernul pro-bolșevic Groza nu și-a dat acordul pentru căsătorie. Mai mult, l-a forțat pe regele Mihai să abdice la 30 decembrie 1947. Cuplul s-a căsătorit în cursul anului următor, în ciuda opreliștilor de natură religioasă. În cercurile monarhiste și în cadrul familiei regale a României, Ana de Bourbon-Parma a fost cunoscută sub titlul Regina Ana (cu calificativul: Majestatea Sa).

Biografie

Regina Ana a României s-a născut la Paris în arondismentul al 16-lea, fiind singura fiică a prințului René de Bourbon-Parma și a prințesei Margareta a Danermarcei, primind astfel titlul de principesă de Bourbon-Parma. Aceasta și-a petrecut copilăria împreună cu familia, respectiv cei trei frați Jacques, Michel și André în Franța. În 1939 și-a însoțit familia, care fugea din calea naziștilor, în Spania, Portugalia, apoi în Statele Unite. La New York a urmat cursurile școlii de artă Parson's School of Design în perioada 1940-1943 și a lucrat în același timp ca vânzătoare într-un magazin. Din 1943 până la sfârșitul războiului a participat, înrolându-se voluntar alături de Forțele Franceze Libere (trupele sub comanda generalului Charles de Gaulle), la campaniile din Algeria, Maroc, Italia, Luxemburg și Germania unde a fost șofer pe ambulanță și infirmieră, pentru acestea primind „Crucea de Război” a Franței.

Întâlnirea cu regele Mihai al României

Principesa Ana de Bourbon-Parma nu a participat în noiembrie 1947 la nunta principesei Elisabeta a II-a a Marii Britanii, dar în acele zile vărul său primar, Jean de Luxemburg, oferea un dineu la ambasada Luxemburgului de la Londra. Acolo s-a cunoscut cu Regele Mihai I, moment despre care își amintește ca fiind stânjenitor, din cauza unei gafe protocolare: „Am văzut-o pe regina Elena, pe ducesa de Aosta, pe sora ei și pe mama, iar de vorbă cu ele, în picioare, era un tânăr în uniformă, regele Mihai al României... Cum nu ieșisem de multă vreme din armată, în loc să fac o reverență, am luat poziție de drepți și l-am salutat lovind călcâiele, ca un soldat! M-am simțit atât de umilită de mine însămi, încât am ieșit imediat“. Cu acest prilej s-a petrecut, la Londra, logodna sa cu regele Mihai I, însă la 30 decembrie 1947 a survenit abdicarea forțată a acestuia.

În martie 1948 regele Mihai a declarat la Londra că abdicarea sa este nulă, fiind smulsă prin amenințare cu forța și șantaj. Ca urmare a acestei declarații, guvernul comunist le-a retras atât lui, cât și membrilor Familiei Regale, cetățenia română.

Căsătoria

Căsătoria Principesei Ana de Bourbon-Parma cu Regele Mihai a avut loc în exil, în iunie 1948, la Atena. Fiind de religie catolică, Principesa Ana avea nevoie de o dispensă papală pentru a se căsători cu regele României, care era creștin-ortodox. La acel moment o astfel de dispensă era considerată normală numai dacă soțul/soția non-romano-catolic ar fi îngăduit ca eventualii copii rezultați din căsătorie să fie botezați și crescuți în religia romano-catolică. Regele Mihai a refuzat să facă o astfel de promisiune din moment ce ar fi violat statutul constituțional al monarhiei românești. Pentru a rezolva această problemă, însăși regina-mamă Elena însoțită de mama miresei, principesa Margareta, au hotărât să prezinte cazul în fața Sfântului Scaun, respectiv mergând în audiență la papa Pius al XII-lea. În ciuda argumentelor reginei Elena și a faptului că principesa Margaret a izbucnit de nervi, trântind cu pumnul în masă, papa nu a fost de acord cu dispensa, invocând cazul principesei Giovanna a Italiei, care s-a căsătorit cu regele Boris al III-lea al Bulgariei, de altfel ortodox, nerespectând promisiunea de a-și boteza copii în religia catolică, ci în cea ortodoxă. Totuși, Mihai a refuzat să promită ceva ce nu putea să respecte, politic, în timp ce mama Anei era ea însăși fiica căsătoriei mixte dintre o catolică (Marie d'Orléans) și un protestant (prințul Valdemar al Danemarcei), care au respectat compromisul de pre-ne temere, de a-și crește fiii ca protestanți și pe fiica lor, Margrethe (Margareta), ca catolică.

Nereușind să obțină dispensa necesară, cuplul a continuat cu pregătirile pentru nuntă. Astfel, la cererea papei Pius, Xavier, ducele de Parma, a emis o declarație prin care obiecta împotriva oricărei căsătorii fără acordul papei sau a familiei miresei, interzicându-le părinților miresei să participe la ceremonie. În aceste circumstanțe, familia miresei a fost reprezentată de unchiul matern al principesei, Erik al Danemarcei, care a condus mireasa la altar. La ceremonie au fost prezenți, printre alții:

• regina-mamă Elena a României;
• Irina, ducesa de Aosta;
• Katherine, principesă a Greciei;
• regina Alexandra a Iugoslaviei;
• regina Frederika a Greciei, alături de regele Paul al Greciei;
• gazdele evenimentului: Amedeo, duce de Aosta, principele Erik al Danemarcei, unchiul reginei Ana, și rude din partea familiilor de Hanovra și Hessa.

Tatăl regelui Mihai, Carol al II-lea, și surorile acestuia, Maria, fostă regină-mamă a Iugoslaviei, Elisabeta, fostă regină a Greciei, și Ileana, arhiducesă de Habsburg-Toscana, au fost înștiințați de eveniment, însă nu și invitati. La început, au trăit în Italia și în Marea Britanie, apoi s-au mutat în Elveția.

Fiindcă nu s-a dat dispensă papală căsătoriei, când a fost celebrată în conformitate cu ritul Bisericii Ortodoxe, uniunea a fost considerată nevalidă de Biserica Romano-Catolică, dar perfect legală de orice altă autoritate. Până la urmă, cuplul regal a repetat ceremonia religioasă, la 9 noiembrie 1966, la biserica romano-catolică "Sf. Carol" din Monaco, îndeplinind astfel canoanele romano-catolice.

Au împreună cinci fiice: Margareta, Principesă Moștenitoare a României, Custode al Coroanei României (n. 1949), Elena (n. 1950), Irina (n. 1953), Sofia (n. 1957) și Maria (n. 1964).

Decesul

S-a stins din viață la ora 13:45, la Spitalul din Morges din Elveția, la data de 1 august 2016 și a fost înmormântată în noua catedrală arhiepiscopală și regală din Curtea de Argeș la data de 13 august 2016. În memoria ei, Guvernul României a decretat ziua de sâmbătă, 13 august, zi de doliu național. 13 august 2016 a fost decretată și în Republica Moldova zi de doliu național, de către președintele Nicolae Timofti. La funeraliile Majestății Sale au luat parte:

• reprezentanți ai guvernului României, în frunte cu premierul Dacian Cioloș;
• reprezentanți ai bisericilor catolice și ortodoxe române;
• membri ai corpului diplomatic și reprezentanți ai familiilor:

1. imperiale ale Rusiei, Austriei și Germaniei;
2. regale ale Olandei, Belgiei, de Luxemburg, de Baden, de Württemberg și de Bourbon-Parma;
3. precum și princiare de Ligne, de Hohenberg și de Schaumburg-Lippe.

Titluri, ranguri și onoruri

Titluri

• 18 septembrie 1923 - 10 iunie 1948: Alteța Sa Regală, Principesa Ana de Bourbon-Parma
• 10 iunie 1948 - 1 august 2016: Majestatea Sa, Regina Ana a României, Principesă de Bourbon-Parma

Onoruri

Onoruri naționale

• Casa Regală a României: Ordinul Carol I, în grad de Mare Cruce și Colan
• Casa Regală a României: Ordinul Coroana României, în grad de Mare Cruce

Onoruri internaționale

• Familia Imperială și Regală a Austro-Ungariei: Doamnă a Ordinului Înstelat al Crucii
  •  Franța: Medalia Crucea de război, 1939–1945
  • Familia Regală a Orléans din Franța: Ordinul "Sfîntul Lazăr", în grad de Mare Cruce
• Familia Regală a Greciei: Ordinul "Sfânta Regină Olga și Regina Sophia", în grad de Doamnă Mare a Crucii
• Ordinul Suveran al Cavalerilor de Malta: Ordinul Militar Suveran de Malta, în grad de Mare Cruce a Justiției

Vezi și

• Casa Regală a României
• Cronologia monarhiei în România
• Genealogia M.S.R. Mihai I al României, numerotația Sosa-Stradonitz
• Hohenzollern-Sigmaringen
• Monarhia în România
• Regii României
• Reginele României

Referințe

Legături externe

Interviuri

• Singurul interviu acordat vreodată de Regina Ana (tvr.ro)